close
1

La un semn, deschisa-i calea si coboara din masina, / Impartind bezele-n dreapta si in stanga, o blondina. / – Tu esti, sefu? / – Da, frumoaso. / – Am venit sa te mai vad / Si sa stam la sfat, Traiane, ca in tara e prapad. / – Orice gand ai, papusico, si-orice inima-ti dicteaza, / Ai ales corect momentul, sezi colea si croseteaza! / Sau, cat scot la sticla asta nenorocitul de dop, / Vezi ca, dupa draperie, ai o matura si-un mop! / Dupa ce stergi bine praful, deapana-ti in tihna sculul, / Insa ia aminte bine la tot ce-ti zice masculul! / Noaptea asta petrecuta la Palat n-ai s-o regreti

Si-o sa vrei si altadata experienta s-o repeti. / Ha, ha, ha, n-ai vrea, frumoaso, sa ne si distram putin / Si s-o punem de-o sceneta cu… biletul lui Calin? / Mi-amintesc, cam vag, din scoala, c-a scris unul o scrisoare / Despre Baiazid si Mircea. N-o fi fost Vlahuta, oare? / Chiar de nu sunt eu prea sigur cum sta treaba in scrisoare / Si cam ce-o fi zis poetul, hai sa facem o-ncercare! / Chiar cu riscul de-a ma pune opozantii mei la zid, / Fii tu Mircea, dar nu Geoana, iar eu fi-voi Baiazid / Si-o sa-ti demonstrez, draguto, ca nu este nicio barfa

Cand se spune, de cand lumea, ca politica-i o tarfa! / Asadar, sa bata gongul si da capo cu scrisoarea, / Eu sunt turcul, tu esti Mircea, iata mi-am facut intrarea: / – Tu esti Mircea? – Da-Imparate. – Am venit sa mi te-nchini, / De nu, schimb a ta parcare intr-un camp plin de ciulini. / – Orice gand ai, Imparate, si orice poftesti a face, / Sa lasam amenintarea si sa discutam in pace!

Despre treaba cu parcarea, insa, Doamne, sa ne ierti, / Caci, fiind la Primarie, pentru ea primit-ai spert, / Ti-a adus Cocos, Marite, sarsanale cu parale, / Sa ne dai ceva si noua din mosia dumitale. / De-o fi una, de-o fi alta, pentru noi ce este scris, / Bucurosi le-om face toate, Imparate, cum ai zis. / Dar, cand eu ti-am stat alaturi la bucurii si necaz, / Tu te-mpiedici de-o parcare si faci azi atata caz?